azi de dimineata am primit un slide. si ma gandeam ca nu-l mai deschid, ca iar e ceva siropos, cu vreo amenintare din aia...ca daca nu trimiti la tot neamu, o sa-ti cada paru din cap si o sa dea trenul peste cainele tau s.a.m.d.
in fine..l-am deschis si zicea acolo ca suntem vesnic nemultumiti si ca mereu asteptam ocazii care sa produca adevarata bucurie: ca atunci cand suntem tineri vedem fericirea numai dupa casnicie, apoi o vedem dupa ce achizitionam cea mai grozava masina, apoi avand copilul cel mai sugubat, dupa care incepem sa fim nefericiti pt ca e prea mic ca sa faca nu stiu ce, apoi ca e prea mare si umbla dupa fete, sau...dupa baieti...si tot asa...
si ma gandeam ca mai...ce bine mi-au facut gandurile astea ca azi o sa fiu fericita...numa ca peste nici 5 minute...ma uitam pe fereastra si constatam cum creste dorinta de primavara in inima, in vreme ce stratul de zapada persista in mod neobrazat. deci... fericire ioc.
numa ca dup-aia, am primit un mesaj ce mi-a adus pace. si pacea mi-a adus zambet, iar zambetu' mi-a adus fericire la vederea peisajulu de pe geam.
asa ca...degeaba am citit slideul pana nu am avut motiv de trairea, caci...trairea bate vorba.
No comments:
Post a Comment