nu stiu daca e pt ca de 2 ore ascult aceeasi melodie vesela intr-una, sau pt ca imi tot scriu cu laura, care sta intr-un cubicle inconjurata de bucuresteni stresati si fara simtu' umorului. nu stiu daca e din cazua ca am putut azi sa port noii mei ochelari "vintage" sau pentru ca pot sa scriu si sa zic vintage si sa nu ma simt parvenita.
poate e pt ca azi soarele straluceste mare si frumos pe tot ceru' si pe 32 nu m-a deranjat ca am fost inghesuita de toti pensionarii care se grabeau sa ajunga la piata cand abia se dezmortesc tarabele cu fructe si legume puturoase(lene, nu miros).
si totusi...cred ca e datorita culorilor de pe Tampa si nu numai, care te fac sa te uiti la ele si sa pierzi notiunea timpului.
nu ma deranjeaza nici faptul ca nu pot vorbi din cauza durerii de gat sau nasul care azi ar trebui prevazut cu un robinet pentru a simplifica respiratia. oricum, ceea ce e cel mai ciudat este ca nu m-a deranjat nici macar faptul ca din nou, pt a 1000-a data vecinu' Ilie hranea porumbeii pe geamul meu.
ba nu...stiu...e pt ca in sfarsit am gasit ceva ce as putea sa ii iau Ericai de ziua ei si probabil ca va avea ocazia sa se foloseasca de respectivul articol cel puitn intr-o anumita zi din anul curent.
da...azi e zi buna si sper sa mai fie din astea, ca nu strica deloc :)
bine...e doare 10.53 dimineata, asa ca nu stiu cat o sa tina euforia asta
No comments:
Post a Comment