ce nu inteleg eu nicicum

care-i domne' problema cu suferinta?
ce ne ferim atata de ea, daca mai devreme sau mai tarziu oricum o traim?
ce m-am saturat de reviste pline de sfaturi despre cum sa faci sa nu suferi si cum sa il perpelesti pe nenorocitu' de partener/a care nu e in stare sa te iubeasca asa cum vrei, ala/aia care nu stie sa iti citeasca gandurile si sa zica exact lucrul potrivit la momentul oportun.
oricum...orice incercare de a evita suferinta e la fel de eficienta ca intentia de a ocoli fiecare strop in timpul unei ploi torentiale.
e... cam peste tot, asa ca "da-i inainte stimabile" prin suferinta, ca vine si limanul candva (http://www.noob.us/humor/partly-cloudy-new-pixar-short-film/ elocvent exemplu)