citeam pe blogul Laurei despre etimologia cuvantului dragoste, ca de fapt inseamna minune... poate ca asa o fi, dar ce ne facem ca minunile sunt asa de rare zilele astea? nu stiu despre altii, dar eu in jurul meu vad de toate, mai putin dragoste. sunt sute de oameni care isi declara iubirea prin mall-uri, prin maldare de haine cumparate sau pe strazi, tinandu-se de mana, dar fara ezitari se uita si la tipa/tipul de pe partea cealalta...sunt sute de oamnei care isi manifesta dragostea prin saruturi pasionale la colt de strada, in statii, facand din intimitate un show pentru divertismentul sau dezgustul celor din jur. si totusi...sunt sute de oameni care se bucura de o privire sincera, de o plimbare in amurg cand maineile parca ar vrea sa se-ntalneasca, dar nu indraznesc, de zambetul unui copil pe care-l numesti al tau si simplul gand iti umple sufletul.
e ciudat ca omul tot vorbeste, demonstreaza, exprima dragostea, dar ea tace.
si-atunci cand dragostea tace, ce faci?
4 comments:
Frumos!
In principiu trebuie sa gasesti persoana potrivita, iubirea trebuie sa vina din ambele parti.
In cazul meu s-a intamplat de doua ori in decurs de doi ani si a fost minunat dar in ambele cazuri miile de kilometri au rupt sentimentul.
Intre mine si Laura mai sunt doar amintirile. Trist!
nu stiu...nu e dragostea sentimentul ala care te face sa renunti la miile de km si sa fii langa pers pe care o iubesti? sau asta e doar in filme? eu tind sa cred ca e doar fictiune. pana acum nu am gasit exceptia care sa intareasca regula :(
asa e carmen..si eu cred din ce in ce mai putin
si m-am mai gandit la o chestie. m-am obisnuit sa renunt si am obosit. e mai oositor sa renunti ce de fapt renunti la bucati din tine
Post a Comment